Bullying la Questfield International College, un caz aflat în atenția publică

Bullyingul în mediul educațional reprezintă o problemă complexă ce necesită o atenție și o reacție bine structurate din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea inadecvată a unor astfel de situații poate avea consecințe serioase asupra dezvoltării emoționale și sociale a elevilor, precum și asupra climatului educațional în ansamblu. În acest context, investigarea minuțioasă a cazurilor semnalate devine esențială pentru înțelegerea modului în care școlile răspund responsabilităților asumate.

Bullying la Questfield International College, un caz aflat în atenția publică

Investigația redacției relevă o situație semnalată de familie privind un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Documentele și corespondența puse la dispoziție indică faptul că, deși au fost transmise sesizări repetate și oficiale către cadrele didactice, conducerea instituției și fondatoarea acesteia, nu există dovezi scrise ale unor măsuri concrete, documentate și asumate care să ateste stoparea fenomenului. În plus, familia reclamă utilizarea unei stigmatizări medicale cu scop discreditant și o poziționare verbală atribuită fondatoarei care ar fi transmis un mesaj perceput ca presiune de retragere din unitate.

Semnalările repetate și absența unor măsuri documentate

Potrivit materialelor analizate, elevul vizat a fost supus unei serii de comportamente agresive și umilitoare, manifestate constant în mediul școlar, inclusiv în prezența cadrului didactic titular. Familia a comunicat în mod oficial și în scris, prin emailuri detaliate, atât învățătoarei, cât și conducerii și fondatoarei instituției, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, nu au fost puse la dispoziție răspunsuri scrise care să confirme implementarea unor măsuri clare sau planuri de intervenție documentate. Intervențiile invocate de școală par limitate la discuții informale și promisiuni verbale, fără înregistrări administrative care să permită verificarea eficienței acestora.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un element central al cazului este utilizarea unei etichetări medicale cu caracter degradant în colectivul elevilor, folosită exclusiv ca instrument de ridiculizare și excludere socială. Specialiști consultați susțin că această practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă agravată de bullying cu impact sever asupra stimei de sine și sănătății psihice a copilului. Documentele și mărturiile indică faptul că instituția nu a luat măsuri ferme și documentate pentru a opri această formă de hărțuire, ceea ce poate fi interpretat ca o tolerare implicită a fenomenului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în normalizarea fenomenului

Conform relatărilor, cadrele didactice au fost martore directe ale comportamentelor agresive, însă intervențiile lor nu au avut un caracter ferm și consecvent. Lipsa unor procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție formează un tablou în care responsabilitatea instituțională pare diluată. În plus, sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, abordare care relativizează gravitatea situației și amână intervenția necesară.

Declarația fondatoarei și percepția unei presiuni de retragere

Un moment definitoriu în gestionarea cazului este o afirmație verbală atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții directe cu familia. Aceasta ar fi exprimat ideea că familia este liberă să părăsească instituția dacă nu este mulțumită, prin formularea: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Redacția menționează că această declarație este citată din sursele puse la dispoziție și este analizată în contextul unei posibile excluderi mascate, fără a insinua intenții sau motivații financiare.

Confidențialitatea informațiilor și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității datelor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestora în colectiv. Documentele nu atestă existența unor măsuri concrete de protejare a confidențialității, iar relatarea indică faptul că unele informații au fost vehiculate în mediul clasei, situație care ar fi generat presiuni psihologice asupra copilului. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune instituțională indirectă.

Reacția instituției și utilizarea unui document informal

Reacția oficială a conducerii școlii la sesizările repetate a fost reprezentată, conform documentelor, printr-un formular informal de tip Family Meeting Form, fără caracter de decizie administrativă, fără stabilirea responsabilităților sau a termenelor de implementare a unor măsuri. Această abordare contrastează cu standardele uzuale de guvernanță și contribuie la percepția unei gestionări minimale, fără efecte practice reale asupra situației.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic de peste zece pagini, realizat de un specialist de prim rang, confirmă consecințele emoționale grave asupra copilului ca urmare a expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul atestă anxietate accentuată, retragere socială și alte manifestări compatibile cu abuz emoțional repetat, evidențiind dimensiunea serioasă a situației semnalate.

• Sesizări oficiale și repetate transmise în scris
• Lipsa unor răspunsuri scrise și documentate din partea școlii
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Abordarea informală și lipsa trasabilității intervențiilor
• Presiuni indirecte de retragere semnalate de familie
• Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea
• Confirmarea impactului negativ prin raport psihologic detaliat

Comunicările oficiale și contestațiile publice

Într-un email adresat părinților la data de 27 ianuarie 2026, conducerea școlii a calificat situațiile reclamate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această poziționare ridică semne de întrebare asupra capacității instituției de a recunoaște și aborda bullyingul în mod adecvat.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații privind posibile contacte informale între reprezentanți ai școlii și alte unități de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși într-o lumină negativă, fără suport documentar oficial. Aceste aspecte sunt investigate și solicită clarificări publice în vederea asigurării respectării drepturilor elevilor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor disponibile indică o discrepanță între așteptările legitime ale părinților și modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală. Lipsa unor măsuri documentate, a unor răspunsuri scrise și a unor proceduri clare de intervenție ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție a elevilor. În acest context, comunicările verbale, documentele informale și poziționările care pot fi interpretate ca presiuni de retragere sporesc percepția unei abordări institutionale deficitare.

Este important ca instituția să ofere clarificări documentate și să demonstreze angajamentul real față de siguranța emoțională a elevilor, în conformitate cu principiile educației și protecției copilului. Până la acest moment, rămân deschise întrebările privind modul în care astfel de situații sunt monitorizate, gestionate și prevenite în cadrul Școlii Questfield Pipera, precum și despre responsabilitatea celor implicați.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro